CADOURI GARANTATE

PENTRU COMENZI MAI MARI DE 250 RON

Greșeala nr. 1 la invertoarele hibride: toată casa legată pe portul de back-up

Port back-up invertor hibrid — cele 3 variante de legare: direct pe back-up, prin AAR pe general și prin AAR doar pe circuitele vitale

Port back-up invertor hibrid — pe scurt: ieșirea de back-up (LOAD / EPS) a unui invertor hibrid Deye, Sungrow sau Solis este limitată la puterea nominală a invertorului. Există trei feluri de a o lega: direct pe toată casa (greșit — te limitezi permanent), prin comutator automat AAR pe generalul tabloului (compromis corect, dar cere consum responsabil pe durata avariei) și prin AAR doar pe circuitele vitale (varianta recomandată). Mai jos le comparăm pe toate trei.

Este probabil cea mai frecventă scurtătură din montajele de sisteme fotovoltaice cu invertor hibrid: se leagă toată casa direct pe portul de back-up al invertorului. Funcționează, aparent totul e în regulă, clientul e fericit că „are curent și când pică rețeaua”… până în ziua în care pornește plita, boilerul și mașina de spălat în același timp și invertorul intră în protecție. Hai să vedem de ce se întâmplă asta și ce variante de legare ai.

Port back-up invertor hibrid: cele trei variante de legare — toată casa direct pe back-up, toată casa prin comutator automat AAR pe general și circuite vitale separate prin AAR
Cele trei moduri de a lega portul de back-up: direct pe toată casa (greșit), prin AAR pe generalul tabloului (compromis) și prin AAR doar pe circuitele vitale (recomandat).

Cuprins

Ce este, de fapt, portul de back-up al invertorului hibrid

Invertoarele hibride moderne — Deye, Sungrow, Solis și altele — au două ieșiri distincte pe partea de curent alternativ:

  • Portul de rețea (GRID / AC Grid) — legătura cu tabloul general și cu branșamentul. Prin el invertorul injectează producția solară și tot prin el încarcă bateriile din rețea, dacă e cazul.
  • Portul de back-up (LOAD / EPS / Off-Grid / Backup) — o ieșire dedicată, care rămâne alimentată din baterie și din panouri atunci când rețeaua cade. Este singura ieșire care funcționează în insulă.

Un port back-up de invertor hibrid nu este „încă o ieșire de putere”. Este o ieșire limitată la puterea nominală a invertorului, gândită pentru continuitate, nu pentru consumul integral al casei. Diferența dintre cele două este exact motivul pentru care orice casă ar trebui să aibă o soluție de back-up energetic gândită din faza de proiect, nu improvizată la montaj.

Varianta 1: toată casa direct pe back-up (montajul comod)

În practică, foarte mulți montatori — și mai ales beneficiarii care își fac singuri sistemul — aleg varianta simplă: scot un cablu din portul de back-up, îl bagă în general și gata. Toată locuința e alimentată prin invertor, permanent.

De ce se face așa? Pentru că e comod și ieftin:

  • nu trebuie umblat în tabloul beneficiarului și nu trebuie separate circuitele;
  • nu mai cumperi comutator automat, tablou suplimentar, cablu, manoperă;
  • comutarea la cădere de rețea este instantanee (10–20 ms), fără niciun clipit de bec;
  • „merge” — și, în funcționare normală, chiar merge.

De ce este greșit

1. Ești limitat la puterea invertorului, permanent

Aici e miezul problemei. Dacă toată casa trece prin portul de back-up al invertorului hibrid, consumul maxim al locuinței nu mai este dat de branșament, ci de invertor. Un exemplu concret:

  • branșament monofazat de 10 kW (siguranță 40–50 A);
  • invertor hibrid de 8 kW;
  • producție solară la ora respectivă: 5 kW.

Legat direct pe back-up: poți consuma maximum ~8 kW, adică puterea invertorului. Restul de putere din branșament, plus surplusul solar, nu îți folosesc la nimic în acel moment.

Legat prin comutator automat (varianta 2 sau 3): în regim normal poți consuma liniștit 10 kW din rețea + 5 kW din solar = 15 kW, pentru că cele două surse se adună în bara tabloului. Practic, aproape dublezi puterea disponibilă.

2. Intri în protecție exact când ai nevoie de putere

Când depășești puterea ieșirii de back-up, invertorul nu „trage mai mult” — semnalează suprasarcină și, după câteva secunde, deconectează ieșirea. Rămâi fără curent în toată casa, cu tot cu frigider, centrală și internet. De obicei se întâmplă iarna, la ora 19, cu plita și boilerul pornite. Adaugă la asta curenții de pornire ai consumatorilor inductivi — pompe, compresoare de aer condiționat, hidrofor, mașini de gătit cu inducție — care pot depăși de câteva ori curentul nominal pentru fracțiuni de secundă.

3. Toată energia casei trece prin electronica invertorului

Chiar și când rețeaua e prezentă, fiecare kWh consumat trece prin releele și puntea invertorului. Înseamnă pierderi suplimentare, căldură, uzura releelor de transfer și o durată de viață mai mică. În plus, dacă invertorul se defectează sau intră în mentenanță, rămâi fără curent în toată locuința, deși rețeaua e prezentă la poartă.

Port back-up invertor hibrid: cele trei variante de legare

Pentru un port back-up invertor hibrid există trei scheme de legare uzuale. Doar una dintre ele este cu adevărat greșită. Diferența dintre ele este cât de mult umbli în tabloul beneficiarului și câtă atenție trebuie să acorzi consumului pe durata avariei.

VariantăCablaj în tablouPutere în regim normalPutere la avarieRisc de suprasarcină
1. Toată casa direct pe portul de back-upCel mai simplu — un singur cabluLimitată la invertor (8 kW)Limitată la invertor (8 kW)Mare, permanent
2. Toată casa prin AAR, pe generalSimplu — comutatorul pe generalul tablouluiBranșament + solar (15 kW)Limitată la invertor (8 kW)Doar pe durata avariei, controlabil
3. Circuite vitale separate prin AARNecesită secționarea bareiBranșament + solar (15 kW)Doar circuitele vitale, dimensionatePractic inexistent
Comparație între cele trei moduri de legare pentru un port back-up invertor hibrid.

Varianta 2: toată casa prin AAR, pe general (compromisul bun)

Aceasta este varianta de compromis și, sincer, cea pe care o recomandăm cel mai des în practică. Comutatorul automat se montează pe generalul tabloului: sursa 1 este rețeaua, sursa 2 este ieșirea de back-up a invertorului. Nimic altceva nu se modifică în tablou.

Ce câștigi față de varianta 1:

  • În regim normal nu mai ai nicio limitare. Casa e alimentată direct din rețea, iar invertorul injectează solarul prin portul GRID. Ai la dispoziție puterea branșamentului plus producția solară — în exemplul nostru, 15 kW.
  • Energia casei nu mai trece prin invertor. Fără pierderi suplimentare, fără uzura releelor de transfer, iar dacă invertorul se defectează, casa rămâne alimentată normal din rețea.
  • Cablajul este simplu. Se leagă un comutator pe general, fără să secționezi bara și fără să mutai disjunctoare. Din punct de vedere al manoperei, e cea mai ușoară intervenție corectă.

Observația importantă, și singurul dezavantaj real: pe durata avariei, toată casa rămâne alimentată din invertor. Nimic nu te împiedică să pornești plita și boilerul, iar invertorul va intra în protecție exact ca în varianta 1. De aceea, pe perioada în care ești pe baterie, trebuie să consumi responsabil — nu pornești tot ce ai prin casă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ci tragi cât ai nevoie.

În majoritatea situațiilor acest lucru este perfect gestionabil. Un invertor hibrid de 8–10 kW acoperă fără probleme consumul obișnuit al unei case — iluminat, centrală, frigider, electrocasnice mici, chiar și o mașină de spălat pornită singură. Puterea disponibilă este suficient de mare încât, cu puțină atenție, avaria să treacă neobservată. Pentru cei care nu vor să fie atenți deloc, există varianta 3.

Varianta 3: circuite vitale separate (cea mai sigură)

Principiul este același, dar comutatorul automat nu mai alimentează toată casa, ci doar o zonă de circuite vitale, separată în tablou:

  1. Casa rămâne alimentată normal, din branșament, prin tabloul general. Invertorul se leagă pe portul de rețea, unde își injectează producția.
  2. Portul de back-up nu alimentează nimic în regim normal. El intră în funcțiune doar la căderea rețelei.
  3. Comutatorul automat are ca sursă principală rețeaua și ca sursă de rezervă ieșirea de back-up a invertorului.
  4. Din comutator se alimentează doar circuitele importante, nu toată casa.

Avantajul față de varianta 2 este că, la avarie, consumul se încadrează garantat în puterea invertorului, pentru că marii consumatori nici nu sunt legați acolo. Nu mai trebuie să stai cu ochii pe aplicație și să calculezi ce mai poți porni. Dezavantajul este manopera: trebuie secționată bara și mutate disjunctoarele.

Echipamentele necesare

Pentru instalații monofazate se poate folosi un comutator automatizat rețea–generator 2P 63 A, kit AAR profesional, care face transferul automat între rețea și sursa de rezervă.

Comutator automatizat rețea–generator 2P 63 A, kit AAR profesional pentru portul de back-up al invertorului hibrid
Kit AAR profesional 2P 63 A pentru instalații monofazate — comută automat pe ieșirea de back-up a invertorului la căderea rețelei.

Pentru instalații trifazate se folosește un kit complet de automatizare AAR, comutator 4P 63 A, rețea–generator sau rețea–rețea, cu timp de comutare sub 500 ms.

Ambele produse sunt potrivite pentru un port back-up invertor hibrid, monofazat sau trifazat. Sunt de 63 A și au interblocare mecanică — cele două surse nu pot fi niciodată conectate simultan, ceea ce este obligatoriu: ieșirea de back-up a invertorului nu are voie să ajungă în paralel cu rețeaua. Același echipament servește și pentru varianta 2, și pentru varianta 3; diferă doar ce alimentezi din el.

Ce presupune, practic, în tabloul beneficiarului

  • Comutatorul pe general (varianta 2) — intervenție minimă: se montează AAR-ul în amonte de bara tabloului. Rămâne toată casa pe invertor la avarie, deci se contează pe consumul responsabil al beneficiarului.
  • Secționarea barei de alimentare (varianta 3) — se taie bara tabloului în două zone: circuite obișnuite, alimentate mereu din rețea, și circuite vitale, alimentate din comutatorul automat. Se mută pe zona vitală doar disjunctoarele care contează.

Pe circuitele vitale se pun de regulă: centrala termică și pompele de circulație, frigiderul și congelatorul, iluminatul general, routerul și camerele de supraveghere, pompa de puț sau hidroforul, una-două prize de uz general, poarta automată. Este exact lista de consumatori pe care o acoperă și o baterie de apartament în timpul penelor de curent.

Consumatorii pe care îi eviți pe durata avariei (fie pentru că nu sunt legați pe back-up în varianta 3, fie pentru că nu îi pornești, în varianta 2): boilerul electric, plita cu inducție și cuptorul, aerul condiționat de putere mare, mașina de spălat și uscătorul, stația de încărcare a mașinii electrice. Toți aceștia pot aștepta câteva ore.

Două observații tehnice care contează

  • Comutarea nu este instantanee. Un AAR are un timp de transfer de ordinul sutelor de milisecunde până la câteva secunde, spre deosebire de legarea directă pe back-up. Pentru un PC, un NVR sau un server merită păstrat un mic UPS pe circuitul respectiv.
  • Atenție la nul și la împământare. La unele invertoare (vezi manualul oficial Deye) ieșirea de back-up are nulul legat intern la PE în regim de insulă. De aceea comutarea se face pe toți polii, inclusiv pe nul (2P la monofazat, 4P la trifazat), iar protecțiile diferențiale trebuie corelate cu schema aleasă.

Întrebări frecvente

Pot lega toată casa pe portul de back-up al invertorului hibrid?

Direct, fără comutator automat, nu este recomandat. Montajul funcționează, dar consumul maxim al locuinței nu mai este dat de branșament, ci de puterea nominală a invertorului, permanent — inclusiv atunci când rețeaua este prezentă. La depășire invertorul semnalează suprasarcină și deconectează ieșirea. Prin comutator automat AAR, în schimb, toată casa poate fi legată corect.

Este corect să leg toată casa prin AAR, pe generalul tabloului?

Da, este o variantă corectă și un compromis foarte bun. În regim normal casa este alimentată direct din rețea, fără nicio limitare, iar energia nu mai trece prin invertor. Comutarea pe back-up se face automat doar la căderea rețelei. Singura condiție este ca, pe durata avariei, consumul să fie responsabil: nu pornești toți consumatorii ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ci tragi cât ai nevoie, în limita puterii invertorului.

Ce putere am la dispoziție dacă sistemul este legat prin comutator automat?

În regim normal, puterea branșamentului plus producția solară din acel moment. La un branșament de 10 kW și o producție de 5 kW ai la dispoziție circa 15 kW, pentru că cele două surse se adună în bara tabloului. Pe durata avariei ești limitat la puterea invertorului, de exemplu 8 kW.

Care este diferența dintre AAR pe general și AAR pe circuite vitale?

AAR-ul pe general alimentează toată casa din back-up pe durata avariei: cablaj simplu, dar depinde de atenția beneficiarului la consum. AAR-ul pe circuite vitale alimentează doar o zonă separată din tablou, astfel încât consumul se încadrează garantat în puterea invertorului, indiferent ce pornește cineva prin casă. A doua variantă cere secționarea barei de alimentare și mutarea disjunctoarelor.

Ce circuite se pun pe back-up?

Centrala termică și pompele de circulație, frigiderul și congelatorul, iluminatul general, routerul și supravegherea video, pompa de puț sau hidroforul, una-două prize de uz general și poarta automată. Se evită boilerul electric, plita cu inducție, cuptorul, aerul condiționat de putere mare, mașina de spălat, uscătorul și stația de încărcare a mașinii electrice.

De ce mai am nevoie de comutator automat AAR dacă invertorul comută singur?

Invertorul comută singur, dar numai pentru consumatorii legați pe ieșirea lui de back-up, iar aceștia rămân limitați la puterea invertorului în permanență. Comutatorul automat AAR lasă instalația pe rețea în regim normal, fără nicio limitare, și o transferă pe back-up doar la căderea rețelei. Există variante monofazate și trifazate de 63 A, cu interblocare mecanică.

Comutarea prin AAR este instantanee?

Nu. Un comutator automat are un timp de transfer de la câteva sute de milisecunde până la câteva secunde, spre deosebire de ieșirea de back-up a invertorului, care comută în 10–20 ms. Pentru un PC, un NVR sau un server merită păstrat un mic UPS pe circuitul respectiv.

Concluzie

Din cele trei scheme de legare a unui port back-up invertor hibrid, doar prima este cu adevărat greșită. Legarea întregii case direct pe ieșirea de back-up înseamnă că economisești un comutator automat și o oră de lucru, dar plătești prin limitarea permanentă a puterii disponibile și prin opriri exact în momentele de vârf. Celelalte două sunt ambele corecte. Dacă vrei intervenție minimă în tablou, pui AAR-ul pe general și rămâne în sarcina beneficiarului să consume responsabil cât ține avaria — în majoritatea cazurilor, puterea invertorului este suficientă. Dacă vrei să nu depindă nimic de atenția omului, secționezi bara și alimentezi din comutator doar circuitele vitale.

Intervențiile în tabloul electric și legarea sistemului fotovoltaic trebuie executate de un electrician autorizat ANRE, conform documentației producătorului invertorului.

Ești electrician sau ai nevoie de echipamente electronice?

Accesează magazinul nostru online cu peste 300.000 de produse. Ai echipamente de calitate pentru toate proiectele și soluții practice și sigure pentru casa ta!

Be the first to write a review

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi articole din aceeași categorie

Factorul de putere

Imbunatatirea factorului de putere   In domeniul energiei electrice, una din caile de conservare a resurselor energetice o reprezinta imbunatatirea factorului de putere si gospodarirea judicioasa a energiei reactive in sistemul electroenergetic.

Citește mai mult »

Degivrare conducte de apa, robineti

Iarna cand temperaturile atmosferice scad sub O grade cismelele din gradini ingheata si devin nefolosibile. Pentru aceste situatii, si nu numai, exista o solutie extrem de simpla si accesibila si anume kit-urile de dezghetare. Acste kit-uri presupun cablul de degivrare cu diferite lungimi,

Citește mai mult »